Am început să urmăresc seriale coreene la vârsta de 12 ani, în urma vizionării unui episod dintr-un serial coreean istoric ce era difuzat în acea perioadă pe TVR1. Prima dată l-am vizionat împreună cu tatăl meu și amândurora ni s-a părut foarte interesantă povestea așa că în fiecare seară eram în față televizorului pregătiți de un nou episod.
Eram fascinată de îmbrăcămintea tradițională, de încălțările femeilor din acea perioadă, de modul în care oamenii își exprimau sentimentele, mai pe scurt spus eram fascinată de o altă lume. De atunci urmăresc serialele coreene, atât cele istorice, cât și cele moderne.
Dacă în articolul anterior am scris despre stereotipurile de gen din perioada comunistă, acum vorbesc despre pasiunea mea pentru serialele coreene, primul serial plasându-și acțiunea în era Joseon, la sfârșitul secolului al-XIV-lea. Aceste seriale istorice au la bază lupta pentru putere, lupta pentru tron, actorul principal în această acțiune fiind bărbatul. Genul masculin este reprezentat de înțelepciune, curaj, putere, iar majoritatea reprezentaților acestui gen se găseau pe front, luptând pentru cucerirea de noi teritorii. Activitatea bărbaților din acea perioadă era vânatul (aici mă refer la nobili și la rege), iar femeile (aici mă refer la regină, concubine sau alte fete de nobili de la palat) se plimbau în grădina palatului și își vizitau rudele fie pentru a îl apăra pe rege, fie pentru a complota pentru uciderea acestora. Desigur că acest subiect este vag abordat, însă ideea multor seriale de acest tip se învârte în jurul acestor activități.
Am scris mai sus faptul că eram fascinată de încălțămintea femeilor din acea perioadă, iar pasiunea a pornit de la o secvență în care un prinț îi oferă unei fete din clasa de jos o pereche de încălțări. Pentru cultura coreeană acest gest are o importantă semnificație deoarece acest lucru înseamnă că bărbatul cere femeia în căsătorie, iar momentul în care fata poartă acele încălțări reprezintă răspunsul acesteia, adică „Da”.
Femeile din cultura coreeană din acea perioadă nu puteau alege cu cine să se căsătorească, decizia fiind luată de către părinții acesteia. În cele mai multe seriale istorice femeile nu puteau să aibă o profesie, singura lor activitate fiind cea de casnică și trebuiau să respecte cerințele soțului.
Mutând discuția în secolul XXI, o să vorbesc despre un serial coreean modern, numele acestuia fiind „Un tată ciudat”. Nu o să spun întreagă poveste a serialului deoarece este destul de amplă, ci o să vorbesc despre povestea unui anumit personaj. Este vorba despre o femeie numită Byun Hye Young (30 de ani) cu o carieră în avocatură, fiind o femeie independentă. Acestă tânără este fiica cea mai mare a familiei, urmată de un frate și 2 surori. La vârsta de 20 de ani s-a despărțit de iubitul său în urma intervenției mamei băiatului, din cauza diferenței de clasă socială. Mama băiatului (având o situație financiară ridicată) nu a dorit ca fiul ei să vorbească cu „orice fată”, nora urmând să fie aleasă de către aceasta. Tânăra Byun Hye Young și-a dorit să devină avocat, să devină o femeie independentă și a reușit. La vârsta de 30 de ani se reîntâlnește cu fostul iubit și hotărăsc să aibă o relație modernă, fără a fi căsătoriți. Știind faptul că părinții lor nu ar fi de acord cu așa ceva, hotărăsc să ascundă această decizie. Totul este frumos până în momentul în care cele două familii află despre aranjamentul celor doi, iar familia fetei hotărăște faptul că cei doi ar trebui să se căsătorească. Într-un final mama băiatului este și ea de acord cu Byun Hye Young, însă dorește ca aceasta să renuțe la job-ul ei și să devină casnică. Urmează un întreg „război”, dar în final se rezolvă totul, fiecare obținând ceea ce își Corea. Aici se pot observa rolurile de gen în familie. Chiar și în seriale femeilor le sunt specifice activitățile casnice, intrarea pe forța de muncă fiind considerată de către cei mai în vârstă ca fiind neimportantă.
La final vă las un video cu secvența în care cei doi hotărăsc să realizeze un convenție matrimonială înainte de căsătorie. Ceea ce este interesent este faptul că cei doi aleg să împartă egal activitățile casnice, dar și cheltuielile de întreținere.